sâmbătă, 30 mai 2009

M'am nascut intre carpati...Insa jur ca imi pastrez creatiile



Poate titlul nu spune foarte multe pentru unii.Insa am de gand sa va povestesc o adevarata tampenie facuta de mine si de colega mea de banca.




Eram in ora de engleza unde ne plitiseam ingrozitor si muream de cald.Unii dormeau fericiti cu capul pe banca visand la o sticla imensa de apa rece altii chiar lucrau cate ceva la engleza dar eu Oana si Lis ne gandeam cu ce sa ne umplem timpul.Era genul acela de zi in care vrei doar o bere rece.Pentru ca mintile geniale gandesc asemenea am decis sa ii demonstram lui Moga ca este un nimic fata de geniile de noi si sa compunem un cantecel.Pana aici nimic ilegal.Am rupt scolareste o foaie de hartie de la sfarsitul caietului de engleza si am inceput sa turuim versuri si sa radem de "creatiile" noastre.Ce a iesit?Un cantecel pe care daca stimatul Dolanesu l'ar auzi si'ar face cruce.




M'am nascut intre Carpati.


Cu o mama si trei tati.


M'am nascut intre Carpati.


Dar e rog sa nu ma bati.




Si'am trait intre Carpati.


Si mai am 30 de frati


Insa am mancat vreo' trei


Maaai Maaaai....




Trebuie sa mentionez ca doar visam la berea aceea insa nu am consumat.Pentru ca profesoara de engleza a vazut amuzamentul de pe fetele noastre s'a intreptat spre banca sa vada si ochiul dansei ce e asa amuzant.Avand un spitit de observatie genial si niste idei fulger am bagat foaia fix in caietul de franceza[franceza fiind urmatoarea ora si materia mea preferata].


Am scapat de "profa de engleza" si am iesit in pauza,uitand complet de opera noastra de arta.


S'a sunat de intrare , ne'am impertit in 2 clase[Doar suntem clasa de intensiv domne]...Eu am ramas in grupa care urma cursul in sala de clasa.Mi'am scos fercita caietul de franceza pe banca asteptand sa vina doamna profesoara.


Ajunsa in clasa doamna ne anunta cu zambetul pe buze...ca...pentru marirea[sau micsorarea] mediilor putem prezenta caietul cu toate temele efectuate.Nevand probleme nu am stat pe ganduri si i'am oferit caietul.Ora a decurs excelent..Nici macar o secunda nu m'a traznit ideea "FOAIA MA"...[Asta ca sa ii dau apa la moara profesorului meu de Romana care mi'a propus cu zambetul sau caracteristic sa iau lecitina]


A doua zi doamna mi'a dat caietul cu un zambet suspect pe buze.Uitandu'se obsesiv la mine cand rasfoiam caietul.[si nu...nici atunci nu mi'am adus aminte de foaie...Caut motivele pentru care am luat nota 9].Am ajuns si la ultima fila si foaia a zburat din caiet pe jos.Eu am luat'o si am aruncat o simpa privire pe ea.Genial a fost faptul ca pe acea foaie erau doua semne mari de intrebare.Si maaaarea prostie pe care am facut'o?N'am scris maaaare pe foaie By LiSz OzZy si OaNa.Am facut o fata luunga si i'am aratat Oanei.Ea a inceput sa rada haotic.Chiar si profesoara schita un zambet.


Am trecut si peste asta...Am luat foaia buclucasa in mana...Am mototolit'o nervoasa si am aruncat'o in banca.Cursurile au luat sfarsit am ajuns acasa si nu s'a mai intamplat nimic deosebit.


A doua zi...intru in clasa si gasesc foaia intinsa pe banca.Ma uite agale la ea si o vad pe Oana cu o fata frustrata " A gasit'o invatatoarea:-o" Am luat acea nenorocita foaie , am rupt'o in bucatele mici si am sters numele de pe foaie.Mi'a fost de ajuns cu foaia aia...ar fi fost amuzant sa o arunca fara sa o rup si sa o gaseasca si femeia de servici.Tragic:))

4 comentarii:

  1. Si de la femeia de serviciu, foaia va ajunge la tine, din nou. Apoi, vei iesi din scoala si vantul va lua foaia. Vei spune ca ai scapat de ea. Foaia va fi gasita de catre directorul scolii, ghici unde! Intre stergatoarele masinii si parbriz! :))

    Si ca tot vorbeam de foi buclucase, acum un an si noi am avut o experienta neplacuta (pe vremea cand dna Codita inca preda in 88).

    Fosta mea colega, Iulia, imi scrisese un biletel in care ma intreba ceva... intr-o maniera nu foarte politicoasa. :))
    M-a strigat incet si mi-a aruncat biletelul, in timp ce dna Codita scria concentrata pe tabla. Exact in momentul in care biletul mi-a atins palma, profa s-a intors! Mi-a luat biletul din mana, l-a citit, ne- trantit un "Sa vedem ce va spune diriginta despre treaba asta!" si a pus biletul pe catedra.
    Ingrozite, am facut un nou bilet, am scris in el ceva inofensiv precum "la cat se suna?" si am inceput operatiunea secreta.
    Profa o cheama pe Oana in fata clasei, pentru a o asculta. Oana lua usor biletul nesimtit si il inlocui cu cel inofensiv. AVE OANA! :))

    RăspundețiȘtergere
  2. Ar fi fost genial ca Oana sa ii dea biletul dirigintei.:)))

    RăspundețiȘtergere
  3. Heeeei, tuuuu cu cineee tiiiii?! :))

    RăspundețiȘtergere
  4. Cu mine...Logic:))Trebuie sa am motive de caterinca.:))

    RăspundețiȘtergere